Eugenio Padorno (Barcelona, 1943), a cǎrui familie s-a stabilit în insula Gran Canaria la puţin timp dupǎ naşterea poetului, este doctor în filologie. A lucrat ca profesor de limbǎ şi literaturǎ spaniolǎ la liceu, ca lector de spaniolǎ la Paris (1983-1988) şi ca profesor titular de teoria literaturii la Universitatea din Las Palmas de Gran Canaria pânǎ la pensionare, în 2009. Este membru al Academiei Canariene a Limbii.
A debutat în 1962, cu poeme, articole şi recenzii în ziare şi reviste din Canare. A condus suplimentul cultural Cartel de las Letras y las Artes del Diario de Las Palmas şi a fondat diverse colecţii de poezie, printre care "Mafasca", "Mafasca para Bibliófilos", "Pasos sobre el Mar", "Cuadernos del Sendereador". A fost directorul revistei Philologica Canariensia a Facultǎţii de Filologie a Universitǎţii din Las Palmas de Gran Canaria şi, în prezent, este directorul colecţiei "Nueva Biblioteca Canaria".
Între publicaţiile sale, amintim volumele de poezie Para decir en abril (Pentru a fi spuse în aprilie, 1965), Metamorfosis (1969 şi 1980), Comedia (1977), Borrador (Schiţǎ, 1984), Septenario (Septenar, 1985), Teoría de una experiencia (Teoria unei experienţe, 1989), Quarteto (Cvartet, 1991), Diálogo del poeta y su mar (Dialog între poet şi marea sa, 1992 şi 1998), Paseo antes de la tormenta (Plimbare înainte de furtunǎ, 1996), Memoria poética (1998), Para una fogata Pentru un foc, 2000), Entre el lugar y más allá ('Între loc şi dincolo, 2005), Cuadernos de apuntes y esbozos poéticos del destemplado Palinuro atlántico (Caietele de notiţe şi ciorne poetice ale nechibzuitului Palinur atlantic, 2005), La echazón (Aruncarea, 2010), precum şi o extinsǎ operǎ eseisticǎ pe teme poetice, plastice şi filozofice.
A fost tradus în mai multe limbi, printre care francezǎ, italianǎ, germanǎ şi englezǎ.
Eugenio Padorno este un rafinat orfevru
