Trezoreria a reuşit ieri să împrumute 1,2 miliarde de lei prin vânzarea de certificate pe şase luni la o dobândă de 6,99%, mai mult decât planificase, după o lungă perioadă în care bancherii s-au arătat ezitanţi în a finanţa statul la costuri atât de scăzute.
Succesul vine în contextul în care presa internaţională subliniază că Ungaria reuşeşte acum să îşi asigure finanţarea în condiţii chiar mai bune după renunţarea la aranjamentul cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.
În schimb, România a obţinut la sfârşitul lui iulie eliberarea unei noi tranşe, de circa 900 de milioane de euro, din aranjamentul de 20 de miliarde de euro încheiat cu organismele internaţionale. La momentul contractării împrumutului în 2009, autorităţile au afirmat că supravegherea internaţională va da credibilitate României, permiţându-i astfel să se împrumute mai ieftin de pe pieţele de capital. Experienţa Ungariei pune însă sub semnul întrebării aceste argumente.
"Este bine că România rămâne în acordul cu FMI. Şi noi ne-am putea împrumuta (de pe pieţele private, în lipsa acordului - n. red.), dar cu costuri mai mari", spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
Ungaria a reuşit să atragă sume mai mari decât îşi planificase şi în unele cazuri chiar la costuri mai mici după ce Guvernul a renunţat la acordul cu FMI, dar a venit cu un plan alternativ de măsuri.
"Emisiunile de obligaţiuni plasate cu succes de Ungaria explică decizia guvernului de a respinge ajutorul Fondului Monetar Internaţional, (...) în timp ce România a făcut paşi pentru a obţine noi ajutoare de la FMI", nota într-un articol de săptămâna trecută cotidianul The Wall Street Journal.
Trezoreria a respins săptămâna trecută integral ofertele băncilor de cumpărare de obligaţiuni de stat în lei pe trei ani, considerând randamentele cerute prea mari. De a
