Unul dintre cele mai fascinante muzee de artă modernă din lume se află la Bilbao, capitala Ţării Bascilor spaniolă. Din 1997, anul inaugurării sale, Muzeul Guggenheim din Bilbao a devenit un loc de pelerinaj pentru sute de mii de turişti, precum şi un fenomen sociologic, cultural şi economic. Nimeni nu se aştepta ca acest muzeu să aibă un astfel de succes, motiv pentru care se vorbeşte acum despre "fenomenul Bilbao". Povestea acestui muzeu merită amintită în special pentru acei oameni aflaţi în posturi de decizie, care nu-şi dau încă seama că, astăzi, cultura este un vector economic, o sursă de dinamism şi un domeniu de activitate care creează prosperitate şi locuri de muncă.
Trăim de fapt într-o epocă în care muzeele au devenit şi ele un fel de întreprinderi care se extind, care încep să-şi creeze filiale. Fundaţia Guggenheim din New York, de exemplu, s-a multiplicat, iar astăzi avem un muzeu Guggenheim la Veneţia, un altul la Berlin, un altul la Bilbao şi unul în construcţie la Abu-Dhabi. Centrul George Pompidou de la Paris (celebrul Beaubourg) are, începând de anul acesta, o "filială" în nordul Franţei, la Metz, iar Luvrul se exportă şi el în Ţările Golfului.
Cea mai reuşită şi spectaculoasă operaţiune de acest gen rămâne însă cea a implantării unui muzeu Guggenheim la Bilbao, pentru că aici a intrat în joc un arhitect de geniu, Frank O. Gehry. El a conceput clădirea care găzduieşte muzeul şi care... nu seamănă cu nimic din ce vede de obicei ochiul uman. Marea sa reuşită este de fapt aceea de a fi creat o clădire care este de fapt o surprinzătoare sculptură. Mulţi oameni vin de altfel la Bilbao în primul rând pentru a vedea această ciudăţenie arhitecturală, şi mai puţin pentru ceea ce este expus în interiorul ei. Şi, oricum, senzaţia celor care pătrund în acest muzeu este că orice s-ar afla acolo nu poate rivaliza cu strania frumuseţe a clă
