S-a născut scrierea pe actualul teritoriu al României? Sau în Sumer? Sunt Tăbliţele de la Tărtăria primii martori ai acestei îndeletniciri? Poate ne vom lămuri dacă vizităm expoziţia "Scrierea dunăreană în lumina descoperirilor de la Turdaş şi Tărtăria", de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, din municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna.

Specialiştii ştiu ceva sigur: cele mai vechi semne scrise au fost folosite nu pentru a exprima sunete sau cuvinte, ci idei şi înţelesuri. Acest gen de scriere se mai numeşte şi scriere logografică. Există posibilitatea ca inscripţiile descoperite pe teritoriul României, pe vase din ceramică, figurine sau diverse alte artefacte, să reprezinte cea mai veche formă de scriere din lume.

Expoziţia de la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni cuprinde 211 piese cu semne şi simboluri care datează din neolitic şi eneolitic. Aceste semne sunt considerate de cercetătorii români şi străini ca făcând parte dintr-un sistem de comunicare pe care l-au mai numit şi "Scrierea Turdaş". Alături de exponate se regăsesc desene, postere şi fotografii ale artefactelor, precum şi catalogul expoziţiei cu toate materialele arheologice expuse, care poate fi achiziţionat contra cost.

Printre exponate se află şi celebrele Tăbliţe de la Tărtăria, mai vechi cu cel puţin un mileniu decât scrierile sumeriene de la Uruk şi Djemdet Nasr, datate la sfârşitul mileniului IV şi începutul mileniului III î.Hr. Cele trei tăbliţe de lut, cu reprezentări stilizate de animale, copaci, diferite obiecte şi grupuri de semne despărţite prin linii, au fost descoperite în anul 1961 de cercetătorul clujean Nicolae Vlassa.

Exponatele provin din colecţia Zsófia Torma şi de pe şantierele arheologice de la: Tărtăria, Turdaş, Iclod şi Cluj-Napoca.

Expoziţia, prezentată şi în SUA, este organizată de Muzeul Naţional de Istorie a Transi