Peste 40% din terenurile agricole din judeţ sunt nelucrate, iar la ele se mai adaugă alte 25 % transformate în fâneţe, pentru a nu pierde subvenţia europeană.
Ceea ce, până nu de mult, reprezenta munca de bază a sibienilor, alături de oierit, agricultura a devenit un domeniu destul de greu accesibil. Terenurile agricole sunt lăsate în paragină de sibienii sătui să muncească tot anul, degeaba.
Nu pentru că nu s-ar pricepe foarte bine sau pentru că pământul nu e roditor, ci pentru că sibienii nu îşi mai permit să îşi muncească terenurile, aşa cum făceau cândva. Culturile de porumb şi cartofi tind să devină amintire, iar oamenii au început să îşi cultive suprafeţe mici, cât să aibă pentru gospodăria proprie, cel mult.
„Eu am vândut terenul, am luat banii şi el şi gata. Nu îmi permiteam să îl mai lucrez. Decât să îl las în paragină, mai bine l-am vândut“, spune un sibian Petru Pavel, fost proprietar de teren. Alţii, mai ghinionişti pentru că nu au găsit cumpărători, l-au lăsat în paragină. Şi nu sunt deloc puţini.
„La ce să ne mai chinuim. Lucratul pământului este foarte scump. Motorina e scumpă. Dacă faci toate lucrările ca la carte, ca să şi ai recoltă în toamnă, trebuie să cheltui 400 de lei pe un hectar. Noi nu avem atâţia bani“, spune un alt proprietar de teren, Vasile Balea.
Nici darea în arendă, contra 20 la sută din recoltă, către asociaţii, nu mai sunt de mult o soluţie. Şi aici lucrurile au început să scârţâie.
Nici oficialii de la Direcţia Agricolă nu întrevăd prea multe soluţii. „Singura soluţie ar mai fi asocierea între proprietarii de terenuri. Sfatul meu este la o asociere rapidă, este ultimul ceas în care se mai poate face acest lucru“, spune Gheorghe Budrală, directorul Direcţiei Agricole şi pentru de Dezvoltare Rurală Sibiu.
Mai multe citiţi în:
Ai aflat cev
