Fenomenul muncii nedeclarate, în România, este generat şi favorizat atât de birocraţia excesivă, cât şi de un nivel ridicat al taxelor, impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate de angajat şi angajator, se arată într-un raport al HR Club. Analiza realizată cu ajutorul casei de avocatură Muşat&Asociaţii propune un set de recomandări concentrat pe munca nedeclarată, formarea profesională şi dialogul social în contextul legislaţiei interne şi al reglementărilor Uniunii Europene. „Raportul include exemple referitoare la legislaţia şi practicile din alte ţări membre UE şi identifică, în urma acestei analize de drept comparativ, aspecte practice care ar putea fi îmbunătăţite", precizează Ana Maria Plăcintescu, avocat asociat şi coordonatorul Departamentului de Dreptul Muncii din cadrul casei de avocatură Muşat&Asociaţii.

Recomandările cuprinse în analiză urmăresc simplificarea formalităţilor în domeniul relaţiilor de muncă, reducerea nivelului ridicat al taxelor, impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate de angajat şi angajator, includerea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Economic şi Social (CES), susţinerea unui cadru legislativ adecvat formării profesionale, desfăşurat atât la iniţiativa angajatului, cât şi a angajatorului, dar şi încurajarea prin legislaţie a programului de muncă flexibilă şi muncă la domiciliu.

Întreg raportul poate fi consultat gratuit pe portalul proiectului la secţiunea „Legislaţie şi relaţii de muncă" sau la următorul link: http://tinyurl.com/raport-legislatie.

Fenomenul muncii nedeclarate, în România, este generat şi favorizat atât de birocraţia excesivă, cât şi de un nivel ridicat al taxelor, impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate de angajat şi angajator, se arată într-un raport al HR Club. Analiza realizată cu ajutorul casei de avocatură Muşat&Asociaţii propune un set de recomandări concentrat