Venirea pe lume a unui bebeluş, naşterea lui, este aşteptată cu dragoste, nerăbdare, speranţe... Sosirea lui acasă provoacă multe emoţii. Dar, uneori, declanşează chiar adevărate drame! Şi o cascadă de plâns. Dar de ce plâng bebeluşii?
Miracolul de a fi părinte aduce, în afară de bucurie şi responsabilitate, grijă, nelinişte, dusă câteodată până la anxietate. Orice comportament al copilului este monitorizat, orice strănut, masă incompletă, iritaţie declanşează teamă părintilor. Şi, cu atât mai mult, plânsetul bebeluşului! Nu trebuie însă să extrapolăm sentimentele adultului la noul-născut. Pentru bebeluş, plânsul nu este doar un avertisment asupra unei stări grave, patologice, ci, în primul rând, o formă de exprimare. Plânsul semnalează dorinţele cele mai banale ale copilului, unele stări normale, fiziologice, ale evoluţiei sale, cum este, de pildă, apariţia dinţilor. În alte cazuri, plânsul este însoţit şi de alte simptome, de existenţa unei maladii.
TONALITĂŢI. NUANŢE
Unele studii au constatat că bebeluşul are mai multe tonalităţi ale plânsului, ce pot fi corelate unei anumite situaţii, lucru pe care, de altfel, fiecare mamă îl cunoaşte în mod empiric. Mai mult decât atât, există în plâns chiar nuanţe specifice limbii bebeluşului. Cu alte cuvinte, bebeluşii plâng cu "accent"! Nu vă îngrijoraţi însă! Oricât de stresant ar fi, veţi reuşi, în timp, să descifraţi toate cerinţele pe care copilul dumneavoastră vi le dezvăluie plângând şi, treptat, veţi coopera din ce în ce mai bine. Nu uitaţi că, de multe ori, tocmai lipsa plânsului, apatia, lipsa de reacţie a copilului sunt cu adevărat îngrijorătoare.
REPRIZE DE 10-15 MINUTE
În general, bebeluşii plâng cam una-trei ore pe zi, de obicei, în reprize de câte 10-15 minute, de mai multe ori pe zi. În alte zile, poate plânge mai mult. De obicei, cauzele sunt inofensive,
