ONG-urile româneşti riscă să nu poată aplica pentru programele de finanţare norvegiene pentru perioada 2011-2013 pentru că Executivul de la Bucureşti nu a stabilit încă priorităţile naţionale care necesită asistenţă externă. Primul centru destinat educaţiei emoţionale şi comportamentale pentru cei mici a fost deschis, la Bucureşti, de „Salvaţi Copiii“ cu finanţare nu de la statul român, ci din partea Norvegiei.

„Copilul meu are o problemă". Cam aşa îşi încep, mai mereu, povestea mamele, taţii şi bunicii care sună la Centrului de Educaţie Emoţională şi Comportamentală pentru Copii (CEECC). Deşi depresia şi tulburările de comportament nu sunt lucruri cu care să te joci, părinţii români cer cu greu ajutor specialiştilor. „Românilor le este teamă şi ruşine să se ducă la psiholog", spune Diana Stănculeanu, coordonatoarea centrului din Capitală. Este psiholog şi ştie să asculte cu răbdare.

Alexandru stătea în timpul orelor cu creionul în gură şi se uita absent pe fereastră. Deşi este un copil cu o inteligenţă peste medie şi citeşte mult, băiatul, care are acum 10 ani, a rămas corigent la română doi ani la rând. Colegii de clasă nu se mai jucau cu el pentru că Alex se lua repede la bătaie. Rezultatele slabe la şcoală au alarmat-o pe mamă. „M-am îngrozit când fiul meu mi-a spus că tot ceea ce-şi doreşte este «să fiu lăsat în pace, să privesc tavanul!»", povesteşte Nicoleta Ignat. Concluzia psihologului şcolar a fost ca o lovitură în moalele capului: tulburare de hiperactivitate şi deficit de atenţie, pe scurt ADHD.

Diagnostic pe bandă rulantă

Diagnosticul pus de medicul şcolar în 20 de minute s-a dovedit ulterior greşit. Până să ştie cum să procedeze, Nicoleta a stat lângă băiatul ei să-şi facă temele, ba chiar s-a jucat pe calculator. „Mi-am zis atunci că meseria mea principală nu mai este de contabil, ci aceea de mamă. Trebuie să fac ceva", povesteşt