Doar o treime din populaţia Sălajului este racordată la canalizare, printre localităţile care stau prost din acest punct de vedere fiind chiar oraşele Cehu Silvaniei, Şimleu şi Jibou. Cu toate că Uniunea Europeană a impus, în negocierile de aderare, termene precise pentru racordarea localităţilor la canalizare, cei mai mulţi primari din judeţ s-au culcat pe-o ureche şi nu au obţinut fonduri în acest sens.
Cel mai bine stă, după cum era de bănuit, municipiul Zalău, unde, potrivit datelor primite de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Sălaj, au acces la sistemul de canalizare 89 la sută dintre locuitori. Rezultă, însă, că peste 6.000 de localnici n-au acces la astfel de utilităţi, deşi trăiesc în oraş. Celelalte oraşe din judeţ stau şi mai prost: în Jibou au canalizare 48 la sută dintre locuitori, în Şimleu Silvaniei 38 la sută, iar în Cehu Silvaniei, 34 la sută.
În satele din Sălaj, situaţia este de-a dreptul dramatică. Exceptând localitatea Sărmăşag, canalizată parţial în 2007, locuitorii din mediul rural sălăjean nu prea ştiu ce este aceea canalizare. Cel mai aproape de acest „lux“ sunt locuitorii din comunele Sâg şi Crasna, unde au fost realizate deja şi reţelele de canalizare şi staţiile de epurare, urmând să fie puse în curând în funcţiune. Lucrări de canalizare mai sunt în execuţie la Crişeni, Pericei, Vârşolţ, Bocşa, Chieşd, Rus şi Letca, iar alte câteva comune au câştigat finanţări pentru aşa ceva.
Primarul din Bobota: „Asta e! N-am depus proiect!“
Sunt însă şi comune în care nu s-a făcut absolut nimic în acest sens. Este şi cazul comunei Bobota, unde primarul Aurel Sarca declară senin: „Asta e! N-am depus proiect. Ne vom ocupa de problemă de acum înainte“. Edilul din Bobota admite că şansele de a obţine, acum, o finanţare, sunt destul de mici, în condiţiile în care măsura 3.2.2. din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală nu