Cu sau fără o legătură directă cu criza economică, scandalurile diplomatice legate de furturi interstatale, la comandă, de vestigii arheologice de mare valoare, s-au înmulţit în ultimii doi ani. Nu o dată a fost nevoie de intervenţii la nivel înalt sau de arbitraje la curţi internaţionale de justiţie pentru ca obiecte arheologice furate şi reapărute în muzee celebre, din Europa în special, să fie returnate statelor care erau proprietare de drept. Cu rezervele de rigoare, impuse în cazul unei teorii a conspiraţiei, se vehiculează tot mai mult ideea că o serie de filiere internaţionale de trafic de obiecte arheologice sunt sprijinite, neoficial, de către unele servicii secrete vest-europene, care se înscriu în acest sens pe linia politicilor naţionale de rotunjire a patrimoniului cultural prin orice mijloace, promovate intens în secolul XX.
Eforturi mari pentru recuperarea unor artefacte greceşti
În urma unor negocieri, presiuni şi procese care s-au întins pe o perioadă destul de lungă, autorităţile greceşti au reuşit, anul trecut, să recupereze mai multe obiecte arheologice de valoare din Germania, Belgia şi Marea Britanie, dintre care cele mai vechi datează din secolul al V-lea î.Ch.
Piesa de greutate a tezaurului recuperat a fost constituită din aproximativ 70 de ofrande funerare, confiscate de Vama Nürnberg în 2007, dintr-un camion ce venea din Grecia, obiectele fiind repatriate, în cadrul unui program de cooperare cu consulul general grec la München, după cum preciza ministrul grec al Culturii, Antonis Samaras. Obiectele, din care cele mai multe sunt fragmente de vase de ceramică sau cupru, dar şi dintr-un vas din sticlă, provin dintr-o necropolă din Thesalia şi datează din secolele al III-lea şi al IV-lea, potrivit arheologilor. Ministerul elen al Culturii a prezentat şi circa o sută de fragmente de ceramică şi monede de cu