Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului stăbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.

Rolul apei în răspândirea bolilor a fost remarcat înaintea descoperirii agenţilor patogeni ai bolilor infecţioase transmise prin apă. Epidemiile hidrice se caracterizează prin câteva aspecte principale: epidemia se suprapune teritoriului alimentat de sursa de apă contaminată; izbucnirea epidemiei poate fi bruscă, producând apariţia unui număr mare de cazuri într-un timp scurt; îmbolnăvirile se limitează numai la persoanele care au consumat apa infectată; epidemia se poate produce în oricare anotimp al anului.

Cele mai importante boli care se pot transmite prin apă sunt febra tifoidă, holera, dizenteria, leptospirozele, tularemia, bruceloza, tuberculoza, hepatita A şi E, poliomielita, enterocolitele şi unele boli parazitare.

Atenţie!

Agenţii patogeni ai bolilor transmise pe cale hidrică sunt eliminaţi din organismul bolnavilor sau purtătorilor de germeni prin intestin şi/sau rinichi. Apele uzate fecaloid-menajere, apele reziduale provenind de la spitale, laboratoare de microbiologie conţin un număr foarte mare de bacterii, virusuri şi helminţi care pot contamina sursele de apă potabilă. Exploatarea defectuoasă a instalaţiilor de epurare şi de dezinfecţie a apei poate determina producerea unei epidemii hidrice, de aceea măsurile de asigurare a potabilităţii apei sunt reglementate prin legislaţie.

Reţineţi!

Epidemiile cu caracter hidric se pot produce nu numai prin apa de băut contaminată, ci şi p