Mii de credincioşi din toată ţara sunt aşteptaţi la sfârşitul acestei săptămâni la Mănăstirea Necula din judeţul Cluj de sărbătoarea Sfântei Maria. Ziua Adormirii Maicii Domnului are o semnificaţie cu totul aparte la această mănăstire. Aici, de peste trei secole, se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la care vin să se închine zeci de mii de credincioşi ortodocşi, romano-catolici şi greco-catolici din ţară şi din ţările vecine sau chiar din vestul Europei. Pentru unele familii, pelerinajul a devenit o tradiţie. După 1989, mănăstirea Nicula a devenit loc de pelerinaj şi pentru politicieni, în special în anii de campanie electorală. Pe parcursul anilor aici au putut fi văzuţi Petre Roman, Adrian Năstase, Emil Boc, Mircea Geoană, Ecaterina Andronescu, dar şi lideri clujeni din partea PDL şi PSD.

Atraşi de icoana făcătoare de minuni

Datorită icoanei făcătoare de minuni, Mănăstirea Nicula este de sute de ani cel mai important loc de pelerinaj din Ardeal. Icoana a fost pictată de meşterul Luca din Iclod, iar un proces verbal întocmit de ofiţerii austrieci susţine că icoana ar fi lăcrimat în perioada 15 februarie- 12 martie 1699. Icoana a luat drumul Benediugu Dejului în 1713, la cererea nobilului Sigismund Kornis, iar apoi a ajuns la Cluj. În 1936, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu al Episcopiei de Cluj-Gherla, viitor cardinal, a încredinţat icoana spre păstrare călugărilor bazilieni. Aceştia au încadrat-o în iconostasul din lemn de tei al bisericii mănăstirii. Cu toate astea, o „legendă urbană" afirmă că la Nicula e doar o replică a icoanei, iar originalul se află la Biserica Piariştilor din Cluj. O altă ipoteză susţinută este aceea că fostul îngrijitor al mănăstirii a zidit icoana într-un perete al casei sale, iar înainte de a murii, în 1964, i-a spus stareţului mănăstrii adevărul. La rugămintea episcopului ortodox de atunci, Teofil Herine