Se ştie despre mitropolitul Kievului Petru Movilă (născut la Suceava în 1596) că a fost un întemeietor de şcoală şi un foarte bun organizator, un conducător vizionar de pe urma căruia au beneficiat atât creştinismul cât şi întreaga cultură a estului european. Făcând parte dintr-o familie care a dat mai mulţi domnitori ai Ţărilor Române, Petru Movilă a fost îndelung elogiat pentru izbânzile sale.

Întreaga sa perioadă de păstor atât ca egumen al Lavrei Pecerska, cât şi ca mitropolit al Kievului a însemnat un alt fel de stilistică, impregnată de acţiuni cultural-spirituale de anvergură. Trei sunt însă capitolele principale pentru care Petru Movilă a rămas în conştiinţa urmaşilor: (1) editarea de cărţi pentru toată suflarea ortodoxă prin deschiderea şi susţinerea tipografiilor, (2) dezvoltarea învăţământului şi instituirea Colegiului, devenit mai târziu Academia Kievo-Movileană şi (3) scrierea, tipărirea şi difuzarea operei sale capitale, "Mărturisirea Ortodoxă".

Cele de mai sus sunt vectori evidenţi aparţinând curentului iluminist al cărui reprezentant kievean a fost Petru Movilă, demers preluat apoi şi de ruşi. Aceasta l-a determinat pe istoricul rus Venelin să facă o afirmaţie îndelung citată ulterior: "Cultura modernă a Rusiei se datorează principelui Petru Movilă şi împăratului Petru cel Mare; dar e greu să decidem care dintre ei este mai mare"...

Dar mai exista încă un amănunt de-a dreptul surprinzător din viaţa mitropolitului Petru Movilă: "din primii ani de călugărie la Pecerska şi până în ultimul moment al vieţii sale, a purtat tainic pe sub hainele obişnuite, cămaşa pocăinţei ţesută din păr foarte aspru. Acest veşmânt al nevoinţelor ascetice avea presărat pe dinăuntru nişte nasturi care lăsau pe trup uneori umflături..." (vezi Nestor Vornicescu, "Sfântul Ierarh Petru Movilă", Craiova, 1999). Este mărturia care se petrece imediat după moar