Deşi e una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă sistemul medical, migrarea personalului sanitar continuă să fie o mare necunoscută pentru autorităţile de profil. Nici în prezent, Ministerul Sănătăţii nu are o evidenţă clară a dimensiunilor fenomenului. Asociaţiile personalului din sistemul sanitar susţin, însă, că plecările definitive iau amploare.
Un studiu îngrijorător
O asociaţie a personalului sanitar, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România, a realizat ceea ce ar fi trebuit de mult să facă Ministerul Sănătăţii, şi anume o evaluare a proporţiei la care a ajuns fenomenul migraţiei cadrelor medicale.
Conform rezultatelor acestui studiu, un procent de doar 30% dintre subiecţi nu intenţionează să plece la muncă în străinătate. Ceea ce înseamnă că 70% dintre salariaţi iau în considerare posibilitatea de a migra pentru muncă. “Chiar dacă asta nu înseamnă că toţi cei care intenţionează să plece vor pleca efectiv la muncă în străinătate, putând surveni diferite motive care să anuleze această intenţie, procentul poate fi considerat îngrijorător, putând afecta sistemul în ansamblul său. În acest sens este relevant faptul că 67,2% dintre respondenţi resimt o scădere a calităţii serviciilor medicale datorită migraţiei”, se arată în studiul respectiv.
Salariul reprezintă factorul determinant al plecării – 30,4% dintre respondenţi sunt atraşi de salariile mai mari din Occident. “În cazul acestei categorii putem vorbi atât de stabilirea unui anumit standard de viaţă, anumitor idealuri, mulate pe nivelul de câştiguri existente în Occident. Decizia finală de a pleca depinde în mare măsură de eliminarea sau atenuarea motivelor care împiedică migraţia, iar cea de a rămâne, de o eventuală creştere a salariilor până la un nivel acceptabil. Acest factor acţionează în mod constant şi îşi va păstra efectul atât timp cât