Sub deviza adaptării la standardele informaţionale vest-europene, instituţiile publice au început, în ultimii ani, să investească tot mai mulţi bani în investiţia de software, soluţii IT şi sisteme informatice integrate. Spre deosebire de contractele de deszăpezire sau asfaltare de drumuri judeţene, munca depusă – la fel ca şi rezultatul final al unei achiziţii de software – este ceva mai greu de evaluat. E un lucru pe care par să-l speculeze din plin şi o serie de firme de profil din vestul ţării, o dovadă în acest sens fiind atribuirile de contracte la o singură mână, în care în procedura de achiziţie publică o singură firmă concurează cu ea însăşi pentru adjudecarea prestării de servicii IT.
Sume fabuloase aruncate în joc
Mulţi contractori de lucrări publice de infrastructură de la stat ar fi invidioşi pe valoarea unui contract de achiziţie al unui sistem IT de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, sistem a cărui valoare, bătută în cuie prin parafarea documentaţiei de atribuire, este, la nivel naţional, de 87,7 milioane de lei. Adică, aproximativ 20 de milioane de euro.
Contra acestei sume ce sfidează criza, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului se va alege cu un sistem informatic de gestionare a datelor despre mediul ambiant. Evident că, pentru banii puşi în joc s-au războit unele dintre cele mai mari companii de software din România.
Însă rezultatul final – ca şi volumul de muncă depus în realizarea unei astfel de aplicaţii –, e greu de spus dacă îşi merită banii. De ce? Pentru că, potrivit caietului de sarcini ce a însoţit documentaţia de atribuire a acestui contract public, obiectul contractului este, de fapt, „un sistem informatic, centralizat, la nivel naţional, cuprinzând informaţiile privind mediul, într-un format standardizat”, punctul de greutate al noii achiziţii fiind că „această standard