Asociaţiile agricole şi accesarea fondurilor europene sunt cele mai viabile soluţii de ieşire din impasul în care este România de aproape 20 de ani Sursa: REUTERS

Cu o agricultură la pământ ne întrebăm care sunt soluţiile după ce ani de-a rândul statul a ales să ignore acest domeniu, dar şi pe fermierii care deţin cea mai mare parte din culturile României.

Vinovate nu sunt numai autorităţile care nu şi-au arătat interesul pentru agricultură, acordând subvenţii foarte mici, dar şi cei care au furat şi distrus sistemul naţional de irigaţii. În egală măsură cu cei numiţi, responsabilili sunt şi fermierii care, imediat după ’89, au influenţat fărâmiţarea majorităţii terenurilor agricole.

În prezent, cei care acum 20 de ani îşi cereau pământurile înapoi vor să facă performanţă în agricultură fără a se asocia cu alţi fermieri, de teama furtului reciproc.

Ţăranii vor fonduri europene fără asociere agricolă

Reticenţa la asociere nu face decât să constitue o piedică în dezvoltare, pentru că asociaţiile familiale agricole ar putea obţine fonduri europene mult mai uşor decât un singur agricultor.

"Odată cu asocierea fermierilor se va vedea şi performanţa în agricultură. Cu ajutorul fondurilor europene vor putea să-şi construiască spaţii de depozitare a cerealelor corespunzătoare", ne-a declarat Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Dacă au depozite, fermierii îşi vor putea permite să necogieze un preţ mai bun pentru produsele cultivate şi nu vor mai fi nevoiţi să le vândă la subpreţ la "roata camionului", imediat după recoltare.

Băncile negociază creditele de pe poziţia forte

Faptul că nu avem asociaţii puternice este speculat intens şi de bănci, în cazul creditelor agricole. În condiţiile în care în state europene mult ma