Ne aflam in situatia de a fi partasi la o lucratura cu nimic deosebita de altele abia destramate, ca dovada ca istoria recenta nu ne este de niciun folos. Dar nici nu ne iarta.
Incercarea unor intelectuali seriosi de a ne preveni nu ne-a ajutat. Ne-am lasat inselati o data, de doua ori, de "n" ori, iar acum o luam de la capat. Non bis in idem, zice degeaba latinul. Si nu e vorba de a acorda o sansa Partidului Poporului ca sa vedem de ce e in stare, fiindca stim.
Ne lasam ca de obicei dusi de apele euforiei, scufundandu-ne in promisiuni desarte, dar la fel de bine mestesugite. Sociologii, psihologii tac, de nu cumva pun umarul la reusita facaturilor. Vom mai rata un numar de ani ca sa ne trezim iarasi in durerea noastra eterna: nu vrem sa invatam nimic din ce ni se intampla.
Ne-am obisnuit cu fantasmele ca pruncii cu leaganul: la inceput a fost Caritas-ul: am asteptat ca banii sa ni se inmulteasca de 8 ori intr-un an si ne-a jefuit economiile, casele, averile, sanatatea si, unora, viata.
Ioan Stoica devenise salvatorul Romaniei, "Mesia din Carpati", fiind invitat sa-si depuna candidatura la functia suprema. L-au copiat zeci de alte novo caritasuri, fonduri nationale de investitii, banci populare, scule iscusite de stors bani de la prostime, toate apartinand unor escroci notorii.
Pacaleala jocurilor piramidale de "intrajutorare" a tinut pana s-au epuizat resursele populatiei. A crapat Europa de ras. Dar ne-a si plans. Cativa tapi ispasitori au facut vizite la Mititica, dar organele de stat care aveau datoria sa supravegheze legalitatea, sa ne apere de hotie sunt bine mersi. Unii chiar foarte bine.
Vazand smecherii, ai nostri, dar si straini, cat de usor ne lasam prostiti, au curs ofertele de privatizare pe pielea ursului din padure, de afaceri si locuri de munca generoase in Occidentul bunastarii s