Acest material a fost realizat cu sprijinul conf. univ. dr. Mariana Cojoc, care ne-a pus la dispoziţie lucrarea „Consolidarea Malurilor Mării Negre în oraşul Constanţa la sfârşitul sec. XIX“

În ultima sută de ani, Marea Neagră a luat tribut mai multe străzi, înaintând vertiginos către oraş, pentru că malurile nu sunt consolidate. După strada Traian poate veni şi rândul bulevardului Regina Elisabeta şi poate şi mai rău.

Începând de astăzi, ZIUA de Constanţa va prezenta, periodic, o serie de mistere ale Constanţei. Pentru început, ne oprim atenţia asupra uneia dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă administraţia locală încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea: consolidarea malurilor Mării Negre. Această problemă nu şi-a găsit rezolvarea nici până în zilele noastre, când administraţia Mazăre are la dispoziţie mai multe resurse în 2010, faţă de 1900. După evenimentele care au dus la surparea străzii Traian, istoria ne arată că multe alte străzi au fost puse sub semnul dispariţiei. Se pare că, încă de la 1898, atunci când s-a pus în discuţie consolidarea malurilor, cauzele principale ale surpării au fost existenţa straturilor multiple de apă subterană, la care s-au adăugat scurgerile reziduale din oraş spre mare, în condiţiile lipsei unui sistem de canalizare corect realizat atunci, fenomen care dă bătăi de cap autorităţilor la fiecare ploaie torenţială.

Lista neagră a străzilor

În 1898, străzile cele mai afectate de alunecările de teren erau Mircea cel Mare (acum Mircea cel Bătrân), Mangalia (şoseaua Mangaliei), 11 Iunie, Cărămidari (Mircea cel Bătrân, partea dinspre Piaţa Ovidiu), Epictet, Marc Aureliu (Marcus Aurelius), Plevna (Plevnei), Griviţei şi bulevardul Elisabeta (Regina Elisabeta). „Într-adevăr, azi oraşul nu este apărat în contra acţiunii Mării decât înspre apus, de către port, iar restul este absolut lăsat la voia şi