Poliţiştii spun că angajaţii băncilor ştiu cel mai bine cum să „fenteze” sistemul, iar înşelăciunile comise cu ajutorul lor sunt aproape perfecte.

Cărţile de identitate false şi adeverinţe de venit completate cu datele unor firme „fantomă” au început să apară din ce în ce mai des în dosarele de creditare ale unor bănci şi ale altor instituţii financiare din România. Poliţiştii spun că acest tip de înşelăciuni nu este încă necontrolabil, dar legislaţia permisivă din domeniul financiar-bancar şi superficialitatea angajaţilor unor bănci creează un mediu propice dezvoltării unor astfel de infracţiuni.

Atacuri din exterior şi din interior

Potrivit şefului Serviciului Criminalitate Financiară din cadrul IGPR, comisarul-şef Alexandru Moraru, „criminalitatea bancară comportă două componente: infracţiuni comise de persoane din afara băncilor, a căror victimă este banca şi infracţiuni care se comit în interiorul băncilor, de către angajaţi ai acestor instituţii, cu sau fără complicitatea persoanelor din exteriorul băncilor”. Înşelăciunile venite din afara instituţiilor bancare sunt comise de obicei de grupuri bine organizate, conduse de o persoană „cu experienţă” în astfel de infracţiuni.

Sunt însă şi cazuri în care făptuitorii nu aparţin unei reţele organizate, dar aceştia sunt foarte uşor de prins. Atacarea băncilor din interior se face cu concursul funcţionarilor bancari. Aceştia ştiu foarte bine care sunt regulile şi, în concluzie, ştiu cum să le „ocolească”.

Înşelăciuni cu ajutorul angajaţilor

Un funcţionar bancar care a avut acces la dosarele de creditare ştie ce documente se pot falsifica şi chiar cunoaşte bine elementele de siguranţă pe care colegii lui le verifică. Pentru că au acces la informaţii despre firme, angajaţii băncilor îşi pot alege una dintre societăţile cu profit. Apoi merg şi confecţionează o ştampilă, „legal