După ce Consiliul General al Capitalei a scos la vânzare cele 168 de spaţii locative din cartierul Bucureştii Noi, la acest preţ incredibil, au apărut şi "profitorii". 24 de oameni şi-au cumpărat câte două apartamente de căciulă, stârnind mânia celorlalţi care nu au mai apucat. Locuinţele sunt amplasate în blocurile de garsoniere confort III ale RATB-ului, în care stăteau cu chirie şoferi, vatmani, casiere, lucrători la depou şi rude ale acestora, şi au fost vândute în baza decretului lege nr. 61/1990 (acelaşi act normativ care le-a permis majorităţii chiriaşilor din blocurile comuniste să-şi cumpere, imediat după Revoluţie, apartamentele în care erau chiriaşi). În realitate, aceste garsoniere nu sunt altceva, decât nişte cuşti din beton armat vechi de 40 de ani, cu suprafaţa de 14,55 metri pătraţi, la care se mai adaugă cota indiviză de 1,2 metri pătraţi din suprafaţa de folosinţă comună a imobilului.
Spaţiu mai mic decât la puşcărie
După ce a fost chiriaşă într-o astfel de locuinţă timp de 11 ani, Camelia (41 ani), fochistă la RATB, a reuşit să devină acum proprietăreasă cu acte în regulă: "Şansa mea e că am avut 4 copii: o fată de 24 de ani, doi gemeni de 22 şi pe cel mic de 21". De când fiica s-a mutat cu soţul la casa ei, în garsonieră locuiesc doar Camelia împreună cu soţul, cei trei băieţi şi două nepoţele din partea fiicei. Dacă împărţim suprafaţa garsonierei (14.55 mp) la numărul de locatari, rezultă că fiecărui membru al familiei Cameliei îi revin 2,07 metri pătraţi şi un volum de aer de 5.19 metri cubi. Spre comparaţie, putem spune că aceste condiţii de viaţă sunt mai proaste decât cele de la puşcărie. Conform prevederilor regulamentelor din sistemul penitenciar românesc, fiecărui deţinut i se garantează prin lege următoarele: o suprafaţă de cel puţin 4 metri pătraţi pentru fiecare persoană privată de libertate şi cel puţin 6 metri cubi de a