"Nici salariile şi nici veniturile bugetarilor nu vor scădea prin aplicarea legii salarizării", aşa îşi începeau reprezentanţii Ministerului Muncii discursurile la începutul acestui an, după intrarea în vigoare a legii salarizării, susţinând că baza pentru aplicarea legii o reprezintă veniturile din 2009. Recent, reprezentanţii Guvernului au anunţat că se discută despre o nouă lege a salarizării în sistemul bugetar pentru 2011, complet diferită faţă de cea aplicată în acest an, care va avea ca bază de calcul salariile bugetarilor reduse cu 25%, la care s-ar putea aplica o creştere de 10%.

"Tot circul generat de reducerea temporară a salariilor cu 25% ascunde de fapt o reproiectare a politicii de salarizare în sistemul bugetar, care ne întoarce în timp cu patru ani. Acum Guvernul vine cu o nouă lege-cadru, care va anula legea 330 (legea salarizării - n.r.), dar care va avea ca bază de referinţă salariile reduse cu 25%. Nici Curtea Constituţională nu mai are ce să facă dacă Guvernul dă o lege până la sfârşitul anului care să anuleze legea 330", susţine Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical (BNS). El a precizat că scopul legii salarizării a fost unul "nobil", acela de a pune în ordine ierarhia salarială în rândul angajaţilor de la stat, însă metodele au fost prost alese.

"Pentru legea 330 s-au folosit câte trei niveluri de referinţă pentru funcţiile din sistemul bugetar, iar acum o comisie de specialitate a folosit un etalon mai mare, de 260 de funcţii din sistem. O modificare adusă la legea 330 ar presupune un procedeu foarte complicat şi de aceea s-a decis ca noile corecţii să se facă în cadrul unei noi legi", spune Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Legea salarizarii din acest an prevedea ca o parte din sporurile permanente să fie incluse în salariile de bază, iar celelalte să se acorde în limita a 30% d