O analiză a modului în care a fost abordată în presă viitoarea Strategie Naţională de Apărare a României ar scoate la iveală, în majoritatea cazurilor, nu o analiză lucidă şi o dezbatere serioasă pe tema acestui document de importanţă majoră, ci polemici şi acuze, plecate de la o manipulare a însuşi mesajului iniţial.

De la includerea pe lista de vulnerabilităţi a S.N.Ap. a “campaniilor de presă la comandă, făcute cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false”, şi “presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice, în vederea obţinerii de avantaje”, pasul spre “periclitarea existenţei presei” şi “răsturnarea sistemului democratic românesc” s-a făcut cu o simplă ştire.

L-am întrebat pe Iulian Fota, consilierul pe probleme de securitate al Preşedintelui României, care este logica şi oportunitatea integrării pe lista de vulnerabilităţi a S.N.Ap. a derapajelor din presă, dar şi ce implică pe termen mediu şi lung această decizie.

“Este prima Strategie naţională de apărare care pune accent pe importanţa societăţii ivile, în ansamblu, şi a mass-media, în particular”

“Fenomenul campaniilor de presă la comandă, cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice, în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului” – un paragraf din capitolul VI, “Riscuri, ameninţări, vulnerabilităţi”, al noii Strategii Naţionale de Apărare, care a generat dezbateri aprinse. Ce a stat la baza deciziei Consiliului Suprem de Apărare al Ţării de a include aceste aspecte pe lista vulnerabilităţilor : o analiză a materialelor de presă, rapoarte oficiale?

În primul rând, vreau să subliniez un lucru pe care mass-media, în