Retrogradarea ratingului de ţară al fostului Tigru celtic readuce în discuţie eficienţa tăierilor bugetare din Europa, puternic contestată peste Ocean. Vina pentru această retrogradare o poartă băncile irlandeze a căror situaţie este chiar mai proastă decât cea din apogeul crizei financiare globale.

Bursele europene au fost bântuite din nou de fantoma nesiguranţei după decizia de miercuri a agenţiei de evaluare financiară Standard and Poor's de a scădea ratingul Irlandei cu o treaptă, de la AA la AA-, cel mai mic nivel din 1995. Scăderea ratingului duce automat la o majorare a costurilor de finanţare de pe pieţe pentru guvern.

Citiţi şi:

Statele datornice se împrumută ieftin

E drept că Irlanda a reuşit ieri să vândă bonuri de trezorerie în valoare de 600 de milioane de euro, acţiune care s-a derulat mult mai bine decât precedenta, din urmă cu două săptămâni. Numai că asta nu a avut darul să aducă liniştea printre europeni, în rândul cărora persistă temerile potrivit cărora Irlanda s-ar putea transforma în următoarea Grecie.

Principalul aspect luat în calcul de S&P a fost costul ridicat al salvării băncilor irlandeze - evaluat iniţial la circa 80 de miliarde de euro, care se pare că va fi de cel puţin 90 de miliarde de euro. Un alt motiv de îngrijorare este datoria publică a Irlandei, care ar putea atinge 113% în 2012, de 1,5 ori mai mult decât media statelor din zona euro.

„Scăderea ratingului reflectă opinia noastră potrivit căreia costurile bugetare tot mai ridicate necesare sprijinirii sectorului financiar vor slăbi şi mai mult flexibilitatea fiscală a Guvernului pe termen mediu", a declarat analistul S&P Trevor Cullinan, care a avertizat că există riscul ca ratingul Irlandei să mai fie scăzut în perioada următoare.

Autorităţile de la Dublin au ripostat dur, apreciind că argumentele agenţiei sunt „greşite". Acestea susţin