Era tehnologiei digitale a început deja să schimbe, chiar dramatic, evoluţia creierului uman. Astăzi, întrebarea nu mai este dacă tehnologia ne schimbă creierul, ci cum o va face.

Creierul uman nu a mai fost influenţat atât de repede şi de dramatic de când omul preistoric a descoperit pentru prima oară cum să folosească unelte“, crede neuropsihiatrul Gary Small, profesor al Universităţii din California, Los Angeles (UCLA). „În timp ce creierul evoluează şi se adaptează noilor tehnologii, el se îndepărtează totodată de abilităţile sociale fundamentale“, continuă acelaşi profesor. Explicaţia este oarecum simplă şi ţine de plasticitatea creierului – adică abilitatea sa de a se schimba în funcţie de diverşi stimuli.

Spre exemplu, muzicienii profesionişti au mai multă materie cenuşie în acele regiuni ale creierului responsabile cu planificarea mişcării degetelor. Creierul atleţilor este mai dezvoltat în zonele dedicate coordonării ochi-mână. Cu cât dedicăm mai mult timp unei activităţi specifice, cu atât mai puternice devin legăturile dintre neuronii responsabili pentru acea activitate.

Astfel că oamenii care procesează constant informaţie digitală au mai mulţi neuroni dedicaţi înţelegerii mediului digital şi navigării spaţiului virtual. Pe cale de consecinţă, alte părţi ale creierului – printre care şi acelea responsabile cu abilităţile sociale clasice, cum ar fi socializarea -, devin mai puţin active.

Noua generaţie

Copilăria tinerilor de azi este total diferită faţă de cea a tinerilor care şi-au trăit copilăria înaintea revoluţiei tehnologice. Diferenţele dintre generaţii nu se mai rezumă la moravuri, modă sau cultură pop, ci merg din ce în ce mai mult către tehnologie. Copiii nu au fost niciodată mai conectaţi la tehnologie cum sunt azi. Relaţiile lor cu alţii sunt făcute şi desfăcute printr-un SMS, iar informaţiile lor sunt acum