Criza economică ne obligă să căutăm soluţii viabile pentru depăşirea impasului financiar. Ar putea fi restricţionarea finanţării cultelor de către stat una dintre acestea? În timp ce guvernanţii găsesc diverse motive să golească buzunarele contribuabililor, alte categorii sociale rămân neafectate. Ar trebui ca măsurile de austeritate să includă şi cultele?

În România, cultele funcţionează după regimul financiar specific organizaţiilor nonguvernamentale, fiind astfel scutite de la plata taxelor şi impozitelor. În plus, statul acordă anual tuturor cultelor recunoscute o sumă ce provine de la bugetul de stat, în funcţie de numărul adepţilor.

Mai citeşte şi:

Suceava: Incursiune la chilia lui Daniil Sihastru

În acest context, cea mai mare parte din această sumă este alocată Bisericii Ortodoxe Române. Potrivit Legii Bugetului de Stat pentru anul 2010, unităţile de cult din România au fost finanţate, începând cu luna ianuarie, cu suma de 40.000.000 de lei, bugetul fiind suplimentat de două ori, cu 2.150.000, respectiv 18.500.000 de lei. Aceşti bani reprezintă însă doar fondurile necesare pentru „construirea şi repararea lăcaşelor de cult şi pentru sprijinirea activităţilor de asistenţă socială ale cultelor religioase", salariile prelaţilor nefiind, aşadar, incluse.

Biserica, o povară financiară?

Aceste cifre i-au alertat pe unii dintre membrii societăţii civile din România făcându-i să se întrebe dacă, în contextul în care efectele catastrofale ale crizei economice sunt mai mult decât vizibile, Biserica este sau nu o povară financiară. Asociaţia Secular-Umanistă din România a înaintat Patriarhiei Române o petiţie în care propune taxarea tuturor cultelor şi încetarea susţinerii acestora din bugetul statului.

Discriminarea pozitivă de care beneficiază personalul cultelor este şi în atenţia deputatului Silviu Prigoană, care a a i