Un oraş situat pe malurile unui râu al cărui nume are la noi rezonanţa unei băuturi alcoolice nu poate fi altceva decât locul ideal pentru degustări de vinuri.
Roşu. Roşu de Bordeaux. Roşu şi sec! Sec şi bun! În oraşul din sud-vestul Franţei trebuie să mergi musai dacă ajungi în Hexagon. Ajungi acolo şi poţi spune că ai văzut ce n-a văzut Parisul. Vorbim despre un loc cu de toate. Cultură, industrie, turism. Portul este prea puţin cunoscut din moment ce toată lumea alege să meargă la Bordeaux pentru vinurile alese produse în cea mai fierbinte zonă a Franţei. Localnicii parcă-s olteni. Umor cu carul! Dar le sare ţandăra imediat. Aproape că nu-i de glumit cu ei atunci când vine vorba despre vin. Ţi-au dat un pahar, trebuie să-l bei. Pe al doilea nu ţi-l vor mai da, deci nu-l mai cere.
Din 2005, centrul vechi al oraşului a fost înscris în patrimoniul UNESCO. Locul merită văzut. Aparatul de fotografiat o să-ţi sară automat din geantă la vederea unei asemenea privelişti. Ai parte doar de clădiri vechi. Stilul este unul clasic şi neoclasic, fiind neschimbat de peste două secole. Râul Garonne întregeşte peisajul dintr-un oraş parcă desprins din poveste. Autorul acestui superb tablou este Alain Juppé, cel care în 1996 a refăcut complet toate faţadele, a curăţat podurile şi zonele adiacente, reuşind chiar să "tragă" un tramvai a cărui sursă de alimentare este la nivelul solului. Oraşul arată grozav, iar arhitectura din centru, la care au lucrat arhitecţi, urbanişti, istorici şi cercetători, demonstrează că vechiul şi noul se pot îmbina perfect atunci când scopul nu este altul decât conservarea culturală.
Metropola franceză este cunoscută peste tot în lume datorită vinurilor care se produc aici. Să bei un "roşu de Bordeaux" este chiar o plăcere. Servirea este mereu pretenţioasă. Franţuzească, de fapt. Chelnerul, când îţi aduce paharul, p
