Mexicul, ca de altfel toate statele sud-americane unde există o adevărată industrie subterană a producerii de stupefiante, reprezintă zonele în care criza economică a avut cele mai dezastruoase urmări. În această regiune, recesiunea nu a însemnat numai şomaj, căderi ale bursei, falimente bancare sau executări silite. În condiţiile în care, din cauza nivelului ridicat al sărăciei, o bună parte din populaţia activă fusese recrutată de cartelurile specializate pe producţia şi vânzarea de droguri, criza economică a dublat numărul celor înrolaţi în industria morţii. Şi, din cauza sumelor mari de bani aduse de traficul de stupefiante şi a concurenţei în creştere, luptele dintre cartelurile rivale au atins paroxismul.
Execuţii în masă
Cel mai des, conflictele dintre bandele mexicane rivale de traficanţi de droguri se tranşează prin ambuscade sau confruntări armate în locaţii izolate din deşert, departe de zonele în care autorităţile ar putea interveni rapid. Membrii cartelurilor rivale, capturaţi în astfel de ambuscade, sunt executaţi în comun şi îngropaţi în locuri unde riscul de a fi descoperiţi este minim.
La începutul lunii iunie, peste 60 de cadavre au fost extrase dintr-o groapă comună din statul Guerrero – o zonă din sudul ţării, devastată de războiul dintre cartelurile de droguri. Groapa comună a fost descoperită într-o gură de aerisire a unei mine de peste 100 de metri adâncime, în satul turistic Taxco. Numai patru cadavre au putut fi identificate cu certitudine, printre acestea numărându-se cel al directorului unei închisori. Autorităţile cred că groapa a fost folosită de mercenari ai cartelurilor pentru a se debarasa de victimele lor. Ulterior, aceste descoperiri macabre au început să fie la ordinea zilei în statul Guerrero, situat pe malul Oceanului Pacific, folosit ca zonă de tranzit pentru cocaina şi heroina importate di