Numerarul în circulaţie a crescut. Fapt semnificativ, a crescut peste nivelul inflaţiei. Au fost cumva mărite salariile în sectorul privat? Nicidecum. Şi nici pensiile n-au fost dezgheţate. Iar salariile bugetarilor au suferit amputări cu 25%. Au dat cumva băncile mai multe credite? Dimpotrivă: cu o singură excepţie - creşterea cu 0,8% a creditelor în lei date companiilor în această vară - toţi ceilalţi indicatori privind creditarea companiilor sau a gospodăriilor populaţiei au înregistrat scăderi importante. Şi atunci, de unde numerar în plus? Mai întâi, populaţia a umblat la economii: a retras bani din depozite bancare. Apoi, a economisit mai puţin. Toate rubricile de depuneri în bănci, de sus până jos, sunt cu semnul minus.
De ce băncile au apăsat şi mai tare pe frâna creditării? Un motiv este şi îngrijorarea indusă de înmulţirea celor care nu-şi plătesc la vreme datoriile. Dacă suma creditelor restante era de 7 miliarde de lei la jumătatea anului trecut, ea a depăşit 16 miliarde de lei la jumătatea acestui an. Mai mult decât dublu. Cum de s-au adunat atât de multe restanţe? Adevărul este că România trece de peste 20 de luni printr-o recesiune grea. La care se adaugă, acum, un program dur de austeritate. Aşa că a devenit inevitabilă întârzierea plăţilor în cazul a mii de clienţi. Sau chiar defectarea lor. Cele mai periculoase fiind restanţele de peste 90 de zile. Ele sunt adevărate pietroaie legate de picioarele băncilor, dar şi de ale clienţilor.
Băncile suferă primele. Pentru că, în cazul întârzierilor de peste 90 de zile, întregul credit devine neperformant şi sunt nevoite să-l provizioneze. Iar provizioanele rup din profit.
Dar probleme au şi clienţii restanţieri, care pot fi executaţi de bănci. Să plecăm de la un exemplu: un împrumut de la o bancă, de 100.000 de lei, cu o rată de 1.000 de lei pe lună. Să presupunem
