Odată ce termină o formă de învăţământ, românii îşi iau gândul de la cunoaştere. Românii au printre cele mai slabe rezultate la învăţarea pe parcursul vieţii. Singurul capitol la care nu suntem tocmai codaşii Europei este cel al perfecţionării la locul de muncă.
Învăţăm doar din pragmatism. Asta reiese din studiul ELLI 2010 (European Lifelong Learning Indicators) realizat de fundaţia germană Bertelsmann, care arată că singura formă de învăţare continuă pe care o valorifică cât de cât românii este cea de perfecţionare la locul de muncă.
Specialiştii de la Bertelsmann au analizat 27 de ţări europene, printre care şi România, plecând de la 36 de indicatori şi ţinând cont de dimensiunile educaţiei stabilite de UNESCO: „învăţarea pentru a şti", care vizează educaţia formală, „învăţarea pentru a face", adică perfecţionarea la locul de muncă, „învăţarea convieţuirii", care ajută la coeziunea socială, şi „învăţarea organizării propriei vieţi", adică acumularea de informaţii utilizate la dezvoltarea personală.
Citiţi şi:
Românii, pe ultimul loc din Europa la învăţat
Cât costă şcoala în Europa pentru tinerii care vor să scape de iadul universitar românesc
Aceste patru direcţii au fost stabilite de Jacques Delors încă din 1996, ca fiind cheia bunăstării societăţilor din secolul XXI. „Astăzi, guvernele lumii recunosc aceste indicatoare ca fiind absolut necesare în stabilirea nivelului de dezvoltare al unei societăţi", precizează Irina Bokova, director general al UNESCO.
Cei mai slabi din Europa
Potrivit cercetării, România a obţinut cel mai mic punctaj din 24 de ţări europene despre care cercetătorii au cules date la capitolul educaţie formală. În clasamentul privitor la „învăţarea convieţuirii" şi în cel referitor la „învăţarea organizării propriei vieţi", ne situăm pe penultimul loc, fiind doar mai buni în raport cu u