Bătăi puternice ale inimii, palpitaţiile apar, în unele cazuri, după consumul unor substanţe excitante. În alte cazuri însă, ele pot semnala o boală cardiacă.
Frecvenţa medie a bătăilor inimii unui adult este de 60 de pulsaţii pe minut. Efortul fizic, stresul, emoţiile puternice, anumite medicamente (inhalatoarele pentru astm şi descongestionantele), consumul de băuturi şi de alimente bogate în cafeină, consumul de alcool şi tabagismul cresc frecvenţa cardiacă chiar şi în cazul persoanelor sănătoase. Palpitaţii pot da şi unele afecţiuni, cum sunt bolile tiroidiene şi anemia, dar şi febra, schimbările hormonale asociate cu menstruaţia şi cu perioada de sarcină.
Pot avea cauză de natură cardiacă
Palpitaţiile reprezintă unul dintre semnele principale pe care medicul le ia în considerare pentru diagnosticarea bolilor de inimă. Tulburările de ritm cardiac (extrasistole supraventriculare şi ventriculare, tahicardia şi fibrilaţia atrială), cardiopatia ischemică, insuficienţa aortică, mitrală şi cardiacă se manifestă prin apariţia palpitaţiilor. În caz de extrasistole supraventriculare, bolnavul fie nu simte palpitaţiile, fie ele sunt resimţite sub forma unor contracţii mai violente după o pauză lungă între bătăile inimii.
Uneori se pot asocia cu dureri precordiale (în regiunea anterioară a toracelui, din dreptul inimii), dispnee (greutate în respiraţie) şi cu ameţeli. În schimb, extrasistolele ventriculare se manifestă prin senzaţia de neregularitate a ritmului inimii, o oprire a inimii sau bătăi mai puternice. La fel ca în cazul celor supraventriculare, extrasistolele ventriculare se pot asocia cu dureri precordiale, dispnee şi cu ameţeli. În caz de tahicardie, bătăile inimii sunt rapide şi regulate, iar în caz de fibrilaţie atrială, bătăile sunt neregulate şi apar brusc. Dacă persistă, fibrilaţia atrială creşte riscul de accidente vasculare cerebra