Romanul, apărut în 1996, a fost socotit o simplă ficţiune şi tratat cu îngăduinţă, ca o născocire a unei imaginaţii înfierbântate. A trebuit să vină nefastul 11 septembrie 2001 pentru ca proza lui Tom Clancy să capete virtuţile unei premoniţii. După cum se vede, de multe ori scriitorii au antene mai fine în scrutarea viitorului decât cei mai iscusiţi analişti militari şi politici.
"Cursa terorii", cartea lui Joel C. Rosenberg, oferă o viziune şi mai cumplită asupra a ceea ce se poate petrece pe globul pământesc. Fără nici un avertisment, rachete cu focoase nucleare lovesc New York, Los Angeles, Washington, Seattle. Într-o clipă dispar Casa Albă, sediile Trezoreriei, FBI-ului, CIA-ului, Curţii Supreme, precum şi Capitoliul, Pentagonul şi multe alte clădiri unde se desfăşoară o activitate vitală pentru naţiune. Preşedintele american, prezent în California la Convenţia Republicană, este ucis. Milioane de locuitori din acele aşezări mor într-o secundă, sunt răniţi, sau vor pieri în zilele următoare, în urma contaminării radioactive. Panica transformă o super-putere într-un spaţiu bântuit de teroare.
Scăpat ca prin minune, vicepreşedintele este învestit în grabă în funcţia supremă şi încearcă să refacă guvernul. Dar nu trec multe ore şi acesta este ucis de un dezechilibrat mintal din propriul anturaj. Un alt demnitar jură pe Biblie, devenind numărul unu în stat. El caută de urgenţă să limiteze proporţiile dezastrului. Cea mai mare grijă a sa este prevenirea unor noi lovituri nucleare şi descoperirea celor care au declanşat atacul mârşav, pentru a da riposta cuvenită. O sarcină dificilă, din moment ce duşmanii Americii sunt mulţi şi dispun de un armament sofisticat. Iar serviciile secrete sunt aproape aneantizate, oferind informaţii puţine şi fără o valoare deosebită.
În primul rând este suspectată China, care râvneşte să alipească Taiwanu
