Remanierea guvernamentală i-a oferit preşedintelui P.S.D., Victor Ponta, posibilitatea de a readuce în prim plan, printr-un virulent, dar inconsistent discurs politic, şi ideea alegerilor anticipate.

Visul în sine de a ajunge la conducerea ţării – la care şi domnul Ponta are dreptul, ca oricare cetăţean al acestei ţări care îndeplineşte prerogativele constituţionale cerute de o astfel de funcţie – nu este îngrădit şi, până la un punct, este şi de înţeles. Ce e greu de înţeles este consecvenţa lui Victor Ponta de a lega persoana preşedintelui Traian Băsescu de ideea de dictatură. Când nu are la îndemână decizii sau declaraţii ale şefului statului, pe marginea cărora să-şi brodeze obsesia, face varii conexiuni, capacitate ce vorbeşte de la sine despre o minte odihnită, neobosită în vreun fel de problemele ţării şi ale majorităţii românilor. “Eu am senzaţia că Băsescu va pleca de la Cotroceni cu elicopterul, ca în 1989. Nu-l văd făcând alt lucru. Mi-aş dori ca domnul Băsescu şi domnul Boc să nu mai fie în viaţa politică. Dar prin vot. Mi-aş dori ca oamenii să-i semneze acest certificat de deces din viaţa politică”, grăit-a, într-una din zilele trecute, preşedintele P.S.D. O declaraţie care-i trădează angoasa în faţa unui inamic politic pe care nu îl poate înlătura prin idei şi politici – ci, eventual, încercând sârguincios să-i erodeze imaginea publică, prin procedee ce ţin strict de atacul la persoană –, şi visul de a intra sau, mai bine spus, de a i se face loc în istoria naţiunii.

O trimitere la aceeaşi idee am auzit, din partea preşedintelui P.S.D., în vara acestui an, în perioada în care noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării era trimisă de C.S.A.T. Parlamentului. Moment prielnic (şi) pentru domnul Ponta de a decupa frânturi din acest document oficial şi de a-şi construi mesajul politic pe sferturi de adevăr, adică pe minciuni. Ţinând isonul celor