Zilele acestea se desfășoară la Gilching, Germania, cea de a 18-a reuniune anuală a Societății Europene pentru Astronomie în Cultură (SEAC). Participă aproape 70 de specialiști din 30 de țări inclusiv România care apare în trei lucrări. Dr. Franz Kerek explică lucrarea "Precise astronomical measurements on the Pythagoreean mega-triangle Retezat-Paring-Sarmisegetusa-Regia" realizată împreună cu Florin Stănescu de la Universitatea Alba-Iulia.

Măsurători astronomice de precizie asupra mega-triunghiului Retezat-Parang-Sarmisegetusa Regia este titlul unei lucrări care poartă semnăturile a doi cercetători români: Florin Stănescu de la Universitatea din Alba-Iulia și Dr. Franz Kerek din Germania. Acesta din urmă este de formație chimist, a terminat facultatea la Cluj-Napoca și a lucrat la Universitatea de Vest și la Institul de Chimie al Academiei Române; acum este cercetator la Institutul Max Planck din Munchen. Este pasionat de arheoastronomie și așa se explică abordarea acestei teme. Franz Kerek susține că Sarmisegetusa nu a fost poziționată întâmplător. El spune că văzut din sanctuar, Soarele intră în Retezat în cea mai scurtă zi a anului; perpendicular pe această linie, se află o altă linie dreaptă care duce spre mijlocul geografic al munților Parîng. Astfel, sanctuarul mare rotund se află la 90 de grade între aceste două direcții, mai susține Dr Franz Kerek.

A doua lucrare românească este tot un poster realizat de un grup de experți condus de Iharka-Magdalona Szucs-Csillik și intitulat lumea arheoastronomică româneasca.

Cea de a treia lucrare abordează legătura între astronomie și politică. A fost realizată de Dr Magda Stavinschi și autorul acestor rânduri iar prezentarea ei va avea loc în ultima zi a conferinței.

Sursa: StiintaAzi.ro

Comentarii (0) Scrie comentariu (va rugam aveti rabdare p