Care sunt punctele vulnerabile ale agriculturii româneşti? Cum s-a ajuns la declin? Care sunt măsurile ce trebuie luate urgent pentru a pune în mişcare acest sector ce pare anchilozat? Care va fi punctul de vedere al României în privinţa unui subiect foarte controversat : organismele modificate genetic? Care sunt punctele forte ale Timişului, care pot fi fructificate cu ajutorul unor politici publice eficiente? Cum vede propunerile de relansare a economiei, care vizează şi agricultura, făcute recent de C.C.I.A.T., vocea oamenilor de afaceri din această zonă? L-am invitat la un dialog pe noul ministru al Agriculturii, deputatul de Timiş Valeriu Tabără. Un politician de la care aşteptările sunt mari, din cel puţin două motive : studiile aprofundate în agronomie pe care le are şi experienţa conducerii acestui minister, Valeriu Tabără deţinând portofoliul Agriculturii şi în anii 1994 - 1996.
“Reticenţa faţă de ideea de asociere între agricultori trebuie să înceteze”
Ca şi fost ministru al Agriculturii şi preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor aveţi o viziune la nivel macro asupra agriculturii româneşti. Care sunt factorii care au dus la declinul acestui sector?
Sunt mai mulţi factori, şocul integrării europene fiind unul dintre ei, pentru că s-au modificat regulile de piaţă şi atunci un sistem dezorganizat de agricultură, cum a fost cel al României, în care aproape 70% dintre producători îi reprezintă producătorii mici, individuali, a avut de suferit. Importurile mari – de la carnea de porc, la cereale, legume şi fructe – le-au pus mari probleme agricultorilor români, chiar în condiţiile în care a fost un sistem de subvenţii mulţumitor la un anumit nivel. Aşa se face că a crescut şi suprafaţa necultivată. Apoi e dificultatea sau chiar imposibilitatea de a accesa un credit accesibil, şi această problemă au a
