Dintr-o motivaţie paralelă cu criza şi austeritatea bugetară, în acest an a fost reluat programul social de acordare a ajutorului de 200 de euro pentru achiziţionarea unui calculator elevilor şi studenţilor care se încadrează sub pragul venitului minim garantat. În Timiş, continuarea acestui program, lansat în 2004 de Guvernul P.S.D., este considerată inutilă şi de neînţeles, în condiţiile în care, din motive ce ţin de lipsa de bani şi economiile bugetare, le-au fost ajustate negativ salariile până şi profesorilor debutanţi. În plus, oameni din sistem susţin că, în ceea ce priveşte acest program şi cadrul legal care îl reglementează, mai e destul loc pentru fraude şi „spolieri” ale bugetului de stat.
Un cincinal de ajutor informatic
Ideea acordării unui ajutor necesar pentru achiziţionarea unui calculator elevilor şi studenţilor nevoiaşi s-a născut în spiritul politicii sociale pre-electorale dusă de guvernarea P.S.D., în 2004. Atunci a fost adoptată Legea 269/2004, privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare.
Astfel, copiilor şi adolescenţilor cu venituri extrem de mici, dornici să se iniţieze în tainele informaticii, Guvernul le-a asigurat 200 de euro, sub forma unor bonuri valorice. Acest prag maximal a stârnit discuţii încă de când a fost adoptată legea, în sensul că puţine firme de calculatoare aveau în stoc sau puteau face rost de calculatoare de 200 de euro care să se încadreze în acest plafon, la configuraţia minimă stabilită prin lege : procesor 2 Ghz, 1 GB RAM şi 160 GB hard-disk. De aceea s-a bănuit că atât valoarea, cât şi configuraţia stabilite au fost realizate cu scopul de a favoriza anumite firme de profil, cu stocuri pregătite de computere cu componente ieftine şi de proastă calitate sau second-hand.
Acesta este unul dintre motivele pentru care anul trecut