O ghirlandă de lumini se aprinde brusc pe cer. Becurile încep să pâlpâie şi după câteva secunde se sting. Toată ţara rămâne în beznă. Situaţia se repetă în întreaga lume. Un an mai târziu situaţia nu se schimbă. Se înregistrează milioane de morţi, iar civilizaţia noastră se apropie de sfârşit. Cauza, o puternică furtună solară, notează vineri ziarul ABC, citat de Agerpres.
Este o descriere scoasă parcă dintr-un film apocaliptic de la Hollywood dar din păcate ar putea să nu fie ficţiune. Face parte din raportul publicat acum doi ani de Academia Naţională de Ştiinţe a SUA (NAS) finanţată de NASA. Studiul avertizează că uriaşe fascicole de plasmă provenite din Soare a putea atinge planeta noastră, în 2012 sau 2013, când activitatea astrului rege va atinge vârful ca parte a ciclului solar de unsprezece ani. Este greu să se întâmple aşa ceva, dar există o posibilitate reală.
Actuala dependenţă de electronică şi de comunicaţiile prin satelit presupune ca o amplă furtună spaţială să provoace de 20 de ori mai multe pagube economice decât uraganul Katrina. Dacă ceva asemănător s-ar întâmpla, am avea vreo şansă? Cercetătorii de la Universitatea din Bardford cred că da, cu condiţia să nu fim luaţi prin surprindere şi să fim alertaţi timpuriu pentru a putea lua măsuri. În acest sens se lucrează deja la dezvoltarea unui nou sistem pentru a prezice marile mişcări solare.
Furtunile solare implică eliberarea de uriaşe cantităţi de gaz fierbinte şi de forţe magnetice în spaţiu la o viteză de 1.600.000 de kilometri pe oră. Deşi marile erupţii solare întârzie în mod normal să ajungă pe Pământ, catastrofa s-ar putea precipita, având în vedere că una dintre cele mai mari, cea înregistrată în 1859, a atins planeta noastră în doar 18 ore (denumită 'Evenimentul Carrington', de la astronomul britanic care l-a măsurat şi care a provocat un colaps în majoritatea reţelelo
