Polemica dintre actualul şi fostul ministru al Educaţiei redeschide subiectul subvenţiilor de la buget. Legea permite miniştrilor Educaţiei să aloce sume importante învăţământului universitar conform unor criterii destul de arbitrare.
Acuzaţia formulată de actualul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, către fosta deţinătoare a portofoliului, Ecaterina Andronescu, privind un presupus abuz la împărţirea banilor către universităţi ridică din nou chestiunea finanţării universităţilor de stat.Daniel Funeriu spunea recent că, în 2009, Ecaterina Andronescu ar fi alocat Universităţii Politehnice, al cărei rector este în prezent, de două ori mai multe fonduri decât altor universităţi de mărimi comparabile.Acuzaţia a fost, desigur, respinsă cu vehemenţă de fostul ministru.Episodul ridică însă, din nou, chestiunea finanţării destul de discreţionare a universităţilor româneşti - aspura căreia a atras atenţia în mai multe rânduri societatea civilă, şi în primul rând Coaliţia pentru Universităţi Curate.
Un mecanism foarte complicat
Criteriile pe baza cărora sunt stabilite alocaţiile bugetare către universităţi au fost stabilite în urmă cu aproximativ un deceniu. „E vorba de o ecuaţie destul de complicată şi cu destul de multe deficienţe", spune fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea. În principiu, fiecare universitate primeşte fonduri în funcţie de câţi studenţi are. Baza de calcul, potrivit mecanismului pus la punct de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, este un student la Litere, pentru a cărui instruire ministerul alocă anual aproape 400 de euro.
„Această cifră se înmulţeşte cu un coeficient diferit, în funcţie de specializare. Costă mai mult să pregăteşti un student la Medicină decât unul la Litere. Asta este teoria. Dar, poate o să vă surprindă, cel mai mult «costă» studenţii la Teatru şi Film, pentru că aici, grupele nu
