Clienţii cărora le-au dispărut banii din conturile deschise la sucursala Credit Europe Bank din Braşov şi-au recuperat sumele, care se ridică la un total de 2,5 milioane de euro (aceasta fiind una din cele mai mari fraude din domeniul bancar din ultimii ani), însă întrebarea care rămâne este ce trebuie făcut pentru a se evita repetarea unui astfel de episod? Ce măsuri ar trebui să ia banca sau autorităţile de supraveghere şi cât de dure ar trebui să fie?
Frauda a fost realizată, potrivit informaţiilor disponibile, de o angajată a băncii - directorul operaţional al sucursalei din Braşov, Otilia Negrilă - care a profitat însă şi de credulitatea unor clienţi, care îi lăsau sume de bani pentru constituirea de depozite, fără a cere însă acte care să ateste realizarea tranzacţiilor.
Astfel, Negrilă îşi însuşea sumele, iar în paralel derula operaţiuni frauduloase în conturile mai multor clienţi, pentru a-şi acoperi urmele. Pentru a convinge oamenii să îi încredinţeze banii direct, ea le promitea dobânzi mai bune decât cele din oferta standard a băncii. Negrilă a fost arestată în luna august.
Banca nu a fost sancţionată de BNR, în condiţiile în care autoritatea de reglementare a considerat că nu au existat abateri de la normele în vigoare.
"Nu am decis să aplic sancţiuni. Cea care nu a respectat procedura este arestată. S-ar fi impus sancţiuni dacă nu existau proceduri. Dar există şi faptul că nu au fost respectate nu are nicio legătură cu vinovăţia băncii. Este vina unei persoane", spune Nicolae Cinteză, directorul direcţiei Supraveghere din BNR.
Până în prezent 71 de persoane au depus reclamaţii la Comisariatul Judeţean de Protecţie a Consumatorilor Braşov şi şi-au recuperat banii, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute Ionel Spătaru, director coordonator în cadrul instituţiei publice.
"Cele 71 de reclamaţii erau pentru o sumă totală
