Actuala stradă „Constantin Brâncoveanu”, fostă „Nopţii” era mărginită pe vremuri de zeci de case de toleranţă. Regimul comunist a transformat „mahalaua de noapte” într-un cartier de locuinţe pentru muncitorii din Port.
La vedere sau nu, gălăţenii s-au bucurat mereu de plăcerile oferite de casele de toleranţă din oraş. De lux, de mahala sau muncitoreşti, bordelurile gălăţene au şi ele capitolul lor în istoria oraşului.
CITIŢI ŞI:
"Blocaj financiar" - Prostituatele din Galaţi datorează statului peste 30 de miliarde de lei vechi
Afaceri ruinate de prostituate: "Clienţii spun că n-au de gând să facă bordel"
Harta bordelurilor
În perioada interbelică, celebra „Stradă a felinarelor roşii” din Amsterdam a avut o replică şi în Galaţi. Se numea Strada Nopţii, nume deloc întâmplător, care sugera subtil cea mai veche meserie din lume.
„Acolo era locul unde erau zeci de case de toleranţă. Totul era la vedere. Există chiar o evidenţă publică a femeilor care lucrau în aceste bordeluri”, ne-a declarat istoricul Ion Caşu.
Strada Nopţii este actuala stradă Constantin Brâncoveanu din cartierul Mazepa II, situată în spatele sediilor mai multor bănci. Pe „Brâncoveanu” sunt acum blocuri şi sediul SC Apă-Canal.
După venirea comuniştilor, prostituţia nu s-a mai practicat „la vedere”. Harta punctelor fierbinţi dar bine camuflate avea ca repere principale: zona Pieţei Centrale, fostul vas-restaurant Libertatea şi actualul hotel Dunărea.
„Dacă nu erai un om important în Partidul Comunist sau un apropiat al <
În anii 80, a apărut una dintre cele mai cunoscute
