Miercuri, 15 septembrie, apare romanul "Mara", de Ioan Slavici. G. Călinescu a catalogat această carte "aproape o capodoperă".
Eminescu l-a întâlnit pe Slavici la Viena. Poetul i-a citit scrierile de debut, i-a recomandat spre lectură capodopere universale, i-a orientat drumul în literatură celui care urma să devină nuvelistul şi romancierul Ioan Slavici.
În amintirile sale literare, Slavici mărturiseşte ce a însemnat pentru destinul său întâlnirea cu Mihai Eminescu: "Mai-nainte de a fi sosit la Viena, citisem puţin - mai ales în limba maghiară, mai puţin nemţeşte şi franţuzeşte, de tot puţin româneşte -, iar Eminescu mă silea - aşa zicând - să citesc filosofie, ceea ce la-nceput nu mă-ncânta.
Tot îndemnat de Eminescu apoi am început să scriu, cum zicea el, în româneasca de la Şiria. (...) Şi dacă viaţa mea ar fi fost numai nopţile petrecute, discutând cu el despre toate câte sunt şi câte nu sunt, mult mi-e vrednică să fi fost trăită, mult mi-e frumoasă şi mult aş vrea să trăiesc, ca să-mi aduc aminte de ea".
Ioan Slavici a fost recomandat Societăţii "Junimea" tot de Eminescu, poetul girându-i povestitorului debutul în revista Convorbiri literare. Titu Maiorescu avea să-i scrie lui Iacob Negruzzi o scrisoare în care îl aşază pe Slavici între cele mai reprezentative nume ale spaţiului şi timpului: "Să nu uităm că Slavici este cel mai capabil scriitor al întregii Junimi".
Ardelean născut în Şiria (1848), Slavici a crezut în necesitatea unităţii culturale a românilor de pretutindeni, el fiind cel care a lansat în revista pe care a condus-o, Tribuna din Sibiu, ideea că "Soarele pentru toţi românii la Bucureşti răsare". Şi-a propus să sincronizeze literatura transilvăneană cu cea din întreaga Românie, conturând astfel o imagine de ansamblu a literaturii naţionale.
Istoria literatur
