La doi ani de la căderea Lehman Brothers, cel mai mare faliment din istorie, lumea şi România sunt încă în criză. La Bucureşti, criza s-a resimţit la o intensitate de neimaginat. O parte dintre bancheri susţin că reacţia neadecvată a Guvernului şi a BNR a agravat criza.

"Pot înţelege eroarea prin omisiune din partea Guvernului în an electoral, dar nu pot înţelege negarea timp de cel puţin şase luni din partea băncii centrale. A existat o defazare şi un răspuns greşit şi de la Guvern, şi de la autorităţile monetare", a declarat Doru Lionăchescu, partener principal al Casei de investiţii Capital Partners. El consideră că BNR trebuia să reducă dobânda de referinţă pentru a stimula economia. Şi Florin Cîţu, director al diviziei Pieţe Financiare din ING Bank România, consideră că aprecierea leului ar fi reprezentat o "supapă" pentru economie, iar politica fiscală trebuia să fie relaxată nu prin creşterea cheltuielilor publice, ci prin reducerea taxelor, care să lase mai mulţi bani în sistemul privat.

În schimb, Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank, afirmă că deprecierea leului ar fi dus nu doar la "explozia dramatică" a creditelor neperformante în euro, dar şi la panică în rândul populaţiei. Criza a adus în România deficite bugetare mari, pe care statul nu le-a putut finanţa în lipsa unui acord cu FMI. Însă se pare că nici cele 20 de miliarde de euro luate de la FMI, UE şi BM pentru doi ani nu au fost suficiente.

Adrian Vasilescu a explicat poziţia băncii centrale şi a dat un răspuns bancherilor nemulţumiţi. "BNR a avut şi are nişte repere pe care nu le poate neglija şi era de datoria băncii centrale să ţină seama de ele", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. "Ei spun de ce nu am dat dobânda jos, cum au făcut alte bănci centrale, FED sau Banca Cent