Începând din toamna trecută, piaţa intermedierii plăţilor de mică valoare, monopolizată în trecut de bănci, este deschisă şi pentru societăţile comerciale. Concurenţa mai mare ar trebui să aducă tarife mai mici pentru clienţi.

Nu mai puţin de 28 de instituţii de plată din Uniunea Europeană au notificat BNR în privinţa intenţiei de a oferi servicii în mod direct pe piaţa locală, în baza paşaportului financiar european.

Practic, aceste instituţii vor putea să intermedieze pentru populaţie servicii de plăţi - de la facturile de utilităţi până la transferul de numerar sau achiziţii pe internet. Spre exemplu, facturile de telefonie mobilă ar putea fi plătite inclusiv la casieriile marilor retaileri.

"Este important de menţionat că există operatori foarte bine poziţionaţi - cu prezenţă în mai multe ţări, care au o infrastructură tehnică foarte bună şi pot astfel să aibă costuri mult mai mici. De aici vine concurenţa", spune Adrian Apolzan, preşedintele Asociaţiei de Plăţi Electronice din România (APERO).

Potrivit reglementărilor în vigoare, aceste companii pot intermedia orice tip de plată, de la cele cu numerar până la servicii de debit direct.

BNR a început să primească notificări de la aceşti operatori în toamna trecută, iar cele mai recente au sosit în august anul acesta. Lista rămâne deschisă.

"Ei pot interveni în orice verigă pe care o implică un proces de plată. De la carduri la achiziţia pe internet. Chiar operatorii de reţele de bancomate pot veni cu servicii care să permită transferul de fonduri", mai spune Apolzan.

Pe lista instituţiilor de plată străine care au notificat BNR apar inclusiv nume cunoscute din domeniul transferurilor de fonduri - Western Union (prin filiala irlandeză) sau MoneyGram International, cu sediul la Londra.

Totuşi, impactul instituţiilor de plată pe piaţa locală este încă modest, aşa cu