Un recent studiu efectuat de cercetătorii Şcolii de Afaceri şi cei ai Universităţii din Chicago a relevat faptul că persoanele leneşe nu sunt fericite. Paradoxal, însă, în urma studiului întreprins concomitent, specialiştii au stabilit că, dacă un om ar avea posibilitatea să aleagă între lene şi hărnicie, ar opta pentru prima variantă. Potrivit teoriei acestora, o astfel de "alegere" şi-ar avea rădăcinile în primele etape ale procesului evolutiv al fiinţelor umane. În perioada respectivă, strămoşii contemporanilor noştri erau nevoiţi să îşi conserve energia pentru a o putea folosi la căutarea hranei. Consumarea inutilă a energiei ar fi pus în pericol supravieţuirea reprezentanţilor rasei umane. În prezent, societatea modernă nu presupune un mare consum de energie pentru supravieţuire. Obiceiul, perpetuat de-a lungul mileniilor, de a "economisi" energia proprie determină mulţi oameni să evite eforturile fizice care nu au un scop bine determinat.

MESERII INUTILE

Mulţi oameni puşi în situaţia de a alege între desfăşurarea unei activităţi sau o atitudine pasivă prelungită vor fi tentaţi să aleagă prima variantă dacă există o justificare, chiar dacă aceasta e "dubioasă". Persoanele active sunt mai fericite decât cele leneşe, indiferent dacă cele din prima categorie acţionează în mod benevol sau sunt constrânse să o facă. Savanţii americani susţin că studiul pe care l-au întreprins poate avea şi serioase implicaţii sociale, deoarece o anumită activitate poate avea un caracter constructiv sau distructiv. Leneşii sunt implicaţi, deseori, în activităţi distructive (de la comiterea unor crime şi până la "războaiele transfrontaliere"). Specialiştii susţin că o a treia categorie de activităţi, "meseriile inutile", ar putea să apară în societăţile moderne.

Acestea ar putea avea scop unic şi bine definit, şi anume să prevină... lenea, şi, implicit, nefe