După un schimb de replici tensionate, Nicolas Sarkozy a declarat că este o "datorie" ca ţara sa să continue desfiinţarea taberelor ilegale şi a respins acuzaţiile că autorităţile franceze s-au comportat rasist şi au vizat în mod deliberat expulzarea romilor.
Pentru cotidianul american New York Times, această dispută subliniază modul în care migraţia în blocul comunitar a devenit un subiect aprins, la începutul crizei economice europene. Ultima extindere a Uniunii, care a adus în blocul comunitar două naţiuni relativ sărace şi slab dezvoltate (România şi Bulgaria), în 2007, a reînnoit îngrijorarea cu privire la imigraţie şi la integrare, în special în timpul unei recesiuni economice care i-a determinat pe mulţi să migreze în căutarea unui loc de muncă.
Disputa a atins joi punctul culminant în timpul unui prânz, atunci când, după relatările participanţilor, Sarkozy ar fi avut un schimb dur de replici cu Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, organism care a ameninţat declanşarea procedurii de infringement împotriva Parisului ca urmare a politicii sale de repatriere a romilor.
Alături de dezbaterea deja încinsă despre locul pe care îl ocupă musulmanii şi imigranţii din Africa şi Asia în societăţile europene, dezbaterea despre romi ar putea repune în discuţie unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene: dreptul celor 500 milioane de cetăţeni ai săi de a circula liber.
În ceea ce priveşte România şi Bulgaria, ţările unde au fost repatriaţi majoritatea romilor din Franţa, deşi cele două sunt membre cu drepturi depline ale UE, se află în afara zonei Schengen, iar criza le va zădărnici speranţele de a intra în acest spaţiu anul viitor, potrivit ziarului american. Franţa poate argumenta că mai sunt multe de făcut pentru integrarea comunităţilor de romi în ţările lor de origine, adaugă publicaţia.
În ceea ce îl priveşte pe S
