A moraliza capitalismul se poate dovedi dificil, daca nu imposibil, pentru ca el este imoral prin definitie, cita vreme se pune in serviciul unei minoritati care domina si din punct de vedere politic, si social, si economic, in timp ce majoritatea populatiei este instrumentalizata si lipsita de autonomie. In plina criza economica, se discuta intens despre "moralizarea capitalismului". Se poate intelege de aici ca sistemul capitalist este sau a devenit imoral, dar nu in mod intrinsec, structural, ceea ce inseamna ca inca mai poate fi salvat. Numai excesele sale ar trebui, deci, repuse in cauza. Altii considera ca, dimpotriva, capitalismul ar fi imoral prin definitie, in mod constitutiv, deci trebuie schimbat. F. von Hayek credea ca numai un comportament individual intentional ar putea fi calificat drept moral sau imoral, nu si un sistem social. Aceasta il conduce pe autorul austriac la a considera drept absurd conceptul de "justitie sociala", concept ce nu poate fi rationat. "Nu exista criteriu - spunea el - prin care sa putem descoperi «ceea ce e socialmente injust», deoarece nu exista subiect prin care ar putea fi comisa aceasta injustitie" (in Drept, legislatie si libertate). Un sistem social ar fi, deci, o realitate impersonala si nu una antropomorfica, cum cred curentele socialiste puse pe redistribuiri de venituri si de mijloace de productie, in numele "echitatii sociale". Potrivit conceptiei lui Hayek, economia si sistemul capitalist ar fi, deci, amorale. Aceeasi teza o regasim recent la Andre Comte-Sponville, in lucrarea Le capitalisme est-il moral (Albin Michel, Paris, 2009), ce are un mare succes mediatic. In sinul vietii sociale, autorul distinge mai multe tipuri de ordine: ordinea tehnico-stiintifica, ordinea juridico-politica, ordinea morala si ordinea etica. Ei bine, economia este plasata in prima categorie, cea tehnico-stiintifica, deci moralmente neutr