Două câte două, procesele în care capii administraţiei locale sunt judecaţi pentru corupţie au fost suspendate, în urma invocării unor excepţii identice

Inculpată de-a lungul timpului în diferite procese penale, echipa Mazăre-Constantinescu şi diferiţi apropiaţi ai acesteia par să fi descoperit soluţia de succes pentru tărăgănarea dosarelor. Mai exact, este vorba despre ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate şi solicitarea de a fi sesizată Curtea Constituţională, cu consecinţa suspendării procesului penal. Foarte interesant este faptul că, probabil din cauza avocaţilor comuni împărţiţi de membrii echipei în diferitele procese, sau din pură coincidenţă ori lipsă de imaginaţie, aceleaşi excepţii de neconstituţionalitate par să fie invocate în mod obsesiv în cauzele în care inculpaţi sunt angajaţi ai administraţiei locale sau apropiaţi ai acestora.

Pe principiul ulciorului care merge de mai multe ori la apă, OUG 134/2005 privind transformarea Parchetului Naţional Anticorupţie în Direcţia Naţională Anticorupţie, dar şi OUG 43/2002 privind înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie s-au transformat în „formule magice“ de suspendare a proceselor în care sunt inculpaţi capii administraţiei locale. Concret, excepţii legate de eventuala neconstituţionalitate a OUG 43/2002 şi OUG 143/2005 au fost invocate atât în dosarul în care Petrică Munteanu şi alţi opt angajaţi ai Primăriei Constanţa sunt judecaţi pentru fapte de corupţie, dar şi în procesul în care directorii din Primăria Constanţa Constantin Babuş, Ionel Pilat şi Marius Tărcatu - cel din urmă angajat al CJC - sunt acuzaţi de luare de mită şi şantaj. Mai exact, excepţia care a suspendat cele două procese, la un interval de şase luni, se referă la „neconstituţionalitatea articolului 1 punctul 2 din oUG 134/2005, respectiv art. 1 din OUG 43/2002 în forma dată prin OUG 134/2005, astfel cum a fost modi