"Înţepăturile" inimii nu trădează mereu boli cardiace. Stresul, lipsa de calciu, bolile pulmonare şi junghiurile intercostale sunt tot atâtea motive ale durerilor. Sursa: SHUTTERSTOCK
Înţepăturile de inimă sunt frecvente, dar în majoritatea cazurilor sunt inofensive. Stresul, lipsa de calciu şi spasmosfilia, efortul fizic şi intelectual intens, dar şi mesele copioase pot provoca înţepături scurte de inimă, palpitaţii şi dificultăţi respiratorii. În celelalte cazuri poate fi vorba despre dureri intercostale şi boli pulmonare.
Atacuri de panică şi de inimă
"Stresul, emoţiile puternice, examenele, supărările sunt responsabile, de cele mai multe ori, de înţepăturile de inimă specifice tinereţii. Aceste manifestări nu sunt periculoase şi cedează după administrarea calmantelor, anxioliticelor. Apa cu zahăr este un mit şi este eficientă doar în caz de hipoglicemie, în acele momente important este ca pacientul să rămână nemişcat", explică conf. dr Florin Mitu, şeful Secţiei de cardiologie a Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi.
În cazul în care înţepăturile de inimă sunt provocate de spasmofilie sau de atacuri de panică, se va trata lipsa de calciu şi de magneziu, minerale necesare unei contracţii normale a muşchiului inimii.
De asemenea, înţepăturile de inimă pot fi simptome ale bolilor endocrine, în special hipertiroidie, dar şi ale bolilor pulmonare, precum pneumoniile, bronşitele şi bronhopneumoniile. Aceste afecţiuni nu trebuie neglijate, întrucât pot degenera în miocardită, inflamaţie a muşchiului inimii care, netratată corect, poate duce la insuficienţă cardiacă.
Risc pentru şoferi şi cei care stau mult timp la birou
Nevralgiile intercostale sau aşa-zisul "junghi" intercostal reprezintă cele mai frecvente cauze ale durerilor de inimă, dar şi motive de panică. Aceste dureri retrosternale
