Vîntu şi Voiculescu ar fi mici copii pe lângă bătrânul Rupert, al cărui tabloid este acuzat că a interceptat ani la rând telefoanele personalităţilor publice. Sursa: EVZ

Dacă aţi crezut cumva că "mogulul de presă" este doar o invenţie românească, vă înşelaţi profund. La începutul acestei luni, "The New York Times" (NYT) a publicat o anchetă incendiară despre "faptele de arme" ale "mogulului original", magnatul Rupert Murdoch, proprietarul giganticului grup de media News Corp.

Povestea, de fapt actualizarea unui scandal mai vechi din Marea Britanie, are aceleaşi ingrediente ca şi poveştile autohtone. Politicieni, vedete, telefoane ascultate şi multe milioane. Doar că, potrivit anchetei NYT, în scandalul "occidental", oamenii lui Murdoch sunt aceia care ascultă ilegal telefoanele, politicienii de la putere îl susţin, iar banii săi cumpără tăcerea. Singurii care combat sunt jurnaliştii, evident, angajaţi la trusturile concurente.

Materialul din NYT, cel care redeschide un şir de investigaţii întins pe patru ani, este realizat de doi laureaţi ai premiilor Pullitzer pentru jurnalism de investigaţie, Don van Natta Jr. şi Jo Becker, alături de unul dintre cei mai respectaţi ziarişti din SUA, Graham Bowley.

Alegerea nu este deloc întâmplătoare, pentru că astfel se accentuează diferenţa dintre două tipuri de a face jurnalism: la limita legalităţii şi moralităţii, bazat pe interceptări ilegale şi bârfă faţă în faţă cu anchetele minuţioase, cu argumente beton şi surse demne de toată încrederea.

Urechile casei regale

Scandalul interceptărilor ilegale ale mesajelor vocale ale diverselor personalităţi britanice a izbucnit în 2006 şi a avut în prim-plan familia regală. Mai mulţi angajaţi ai casei regale sesizaseră "pocnituri" şi "fâşâituri" ciudate în timpul convorbirilor pe care le purtau, însă îşi imaginau că e