Comisia Europeană înăspreşte tonul în materie de disciplină bugetară, vizând mai ales ţările cu un deficit public excesiv. Transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.

Comisia Europeană înăspreşte tonul în materie de disciplină bugetară, vizând mai ales ţările cu un deficit public excesiv. Transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan (audio).

Cele mai importante măsuri bugetare de la crearea pactului de stabilitate al zonei euro în anii 90 au fost anunţate de Comisia Europeană, care le obligă pe elevele cele mai nedisciplinate să economisească 0,2% din bogăţie când situaţia devine îngrijorătoare.

O astfel de situaţie s-ar traduce prin cheltuirea unei sume excesive, care ar duce deficitul public aproape de pragul admis de 3% din PIB.

Pentru prima dată în istoria comunitară şi ca o consecinţă directă a crizei greceşti, datoria publică va fi şi ea luată în calcul, când se calculează starea economiei unei ţări.

Limita autorizată a datoriei publice va fi de 60% din PIB, cine n-o respectă va fi nevoit să o diminueze consecvent, timp de trei ani.

Dacă sancţiunile privind deficitul public ar trebui să se aplice în mod automat, cele privind datoria publică nu ar avea acelaşi caracter.

Miniştrii europeni de Finanţe, care se reunesc joi şi vineri la Bruxelles nu sunt însă cu toţii de acord cu aceste propuneri.

Franţa, acompaniată de un număr mic de ţări ar dori să ocolească aceste sancţiuni şi să se renunţe la automatismul lor.

Decizia prin care o ţară ar fi sancţionată s-ar lua doar printr-o majoritate simplă a voturilor statelor membre, propune Franţa, majoritate care nu este mereu uşor de obţinut. Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.

Comisia Europeană înăspreşte tonul în materie de disciplină bugetară, vizând mai ales ţările cu un deficit public excesiv. Transmite coresp