Înainte de începerea crizei, procentul era de doar 2%
Mai puţin de 10% dintre firmele din România care intră în insolvenţă vizează reorganizarea, restul intrând în faliment, în timp ce în UE media ajunge la 30%. Diferenţa este explicată prin faptul că în UE procedura insolvenţei este aplicată de mai multă vreme, iar patronii ştiu cum să o folosească.
"Înainte de declanşarea crizei, circa 2% din totalul dosarelor de insolvenţă vizau reorganizarea. În acest an, această pondere a mai crescut, dar consider că este sub 10%. Pentru prima jumătate a acestui an, circa 45% din procedurile de insolvenţă au fost cerute de debitori, astfel că numărul procedurilor iniţiate de debitori a ajuns să-l egaleze practic pe cel al procedurilor iniţiate de creditori", a explicat pentru gândul Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).
Stănescu susţine că esenţial pentru ca firmele să reuşească în procesul de reorganizare este ca ele să introducă din timp cererea, să aibă cât mai puţine datorii şi să dovedească faptul că pot găsi finanţare de la un investitor, fond de investiţii sau o bancă.
"La noi nu sunt investitori nici pentru firmele care merg bine, iar băncile dau greu credite companiilor fără probleme", a mai arătat Stănescu. În primele opt luni, aproximativ 14.000 de dosare de insolvenţă au fost deschise, iar acest număr nu va mai creşte mult până la sfârşitul anului, crede reprezentantul practicienilor în insolvenţă.
Firmele care doresc să intre în insolvenţă ar putea avea o problemă, pentru că tribunalele au ajuns să dea termene fixate în 2011. Cele mai rapide răspunsuri, în termen de 5 zile, primesc de la tribunale doar cererile de intrare în insolvenţă făcute de debitorii înşişi.
"Probabil că numărul dosarelor de insolvenţă deschise nu va mai creşte foarte mult datorită unei situaţii deose
